„Idealul omului de astăzi şi de mâine ar trebui să fie credinţa că destinul omului individual dobândeşte înţeles prin contopirea lui în destinul neamului întreg din care face parte”/C.Rădulescu-Motru
,,... destinul individual şi cel naţional se conturează şi se dezvoltă în contextul larg european actual... vorbim despre afirmarea identităţii prin comparaţie, prin analiza atentă a valorilor individuale şi conectarea la sistemul colectiv de valori din spaţiul comunităţii, într-o permanentă relaţie de schimb. Un rol esenţial, în acest caz, îl are comunicarea/. A se avea în vdere că încă de la începuturi,, două limbi de cultură au dirijat configuraţia istorică a Romei şi a Greciei antice şi tot acestea au definit relaţia de echilibru dintre cultură şi civilizaţie. Evoluţia ciclică a omenirii dezvăluie, la un moment dat, criza umanismului. Studiind fenomenul, C. Rădulescu-Motru pune în relaţie Antichitatea înfloritoare cu mediocritatea contemporană, descoperind că umanismul nu este doar o atitudine, ci şi o construcţie spirituală de substanţă, care defineşte marile epoci istorice, reglându-le sistemul de valori...
În această vigoare, cursul în cauză, pe de o parte urmăreşte conservarea identităţii lingvistice şi culturale a celor ce învață, în vederea înţelegerii importanţei comunicării, precum şi asumarea propriei identităţi, ca semn distinctiv în raport cu mediul ţării de adopţie. În astfel de situaţii, se constată, cu timpul, că limba română națională creează un cadru afectiv eficient de afirmare a identităţii naţionale şi facilitează comunicarea culturală, generând toleranţa şi respectul faţă de valorile celuilalt. Totodată, atrage vorbitorii de alte etnii să înveţe limba română pentru comunicarea culturală. Pentru aceştia, evident, limba română este limbă străină, descoperită ca limbă de comunicare, alături de marile limbi ale Europei. Pe de altă parte, odată aflați pe făgașul complinirilor, managerii educației sunt solicitați în a-și centra eforturile pe analiză-sinteză, atitudine critică-normantă, pe ,,probleme pe care ştiinţa le ocoleşte”, iar cultura educației, vizavi de axiologie, pretinde, în mod responsabil, să le provoace și să le amelioreze constructiv.Acesta este crezul interpretativității cursului dat centrat pe PAG - MVPF- MECA. Obiectivul înaintat de prezentul concept curricular constă în a-i provoca viitorului specialist, specialistului la disciplina de studiu, interesul conștient față de propria vocație. Prin raportare la cauză-efect,,,identitatea lingvistică și multiculturală, axată pe conceptele filosofiei și axiologiei educației, pe educație și identitate, datează cu numele de glorie ale primilor gânditori ai antichității: Platon, Aristotel, Socrate și culminează cu ale celor ai autenticității devenirii: C. Noica, L. Blaga, M. Drăgănescu, M. Cimpoi, Vlad Pâslaru, V.Țvircun.
Prezentul studiu Identitate lingvistică și multiculturalism vizează un concept/ un proces curricular deschis care înglobează cele patru funcții complinitorii ale politicilor și practicilor educaționale în acțiune în una definitorie:cognitiv/meditativă, analitică, evaluativă, speculativ/ integrativă - Unitate prin diversitate.
L.C. Botezatu