Stilistica literară / estetică este un domeniu stilistic care, deși urmărește stilul în limbă, ca și Ch. Bally, nu mai operează distincția netă între lingvistic și estetic, și postuleaza de la început inseparabilitatea lor. În estetica lui B. Croce esteticul este imanent lingvisticului; arta fiind intuiție, se manifestă în expresie și această expresie este limba.

       În comparație cu stilistica lingvistică, sinonimă cu o lingvistică sau cu o gramatică a vorbirii, stilistica literară este, in opinia lui E. Coseriu, “o lingvistica a textului literar”.

       Este de precizat că termenii “literar” și “literatură” pot avea o extensiune mai largă sau mai restrânsă; în sens larg, literatura nu se restrânge la limba scrisă, la categoriile și la genurile propriei noastre culturi. Secolul XX, în schimb, este epoca “reducționismelor literare”: literatura este sau trebuie să fie conform unei singure formule sau definiții.

       Angajat pe adevărul autenticității devenirii:  text-operă literară-intertext, studiul dat se pretează pe cele zece exigenţe ale PAG/Principiul Axiologiei Globale (conținut-formă) cu trimitere oportună la principiul lăuntrului suveran de conștientizare a responsabilității valorice la nivel de exersare a celor zece suporturi acțional-strategice. 

/ L.C. Botezatu